Boli la animale

Trichuris vulpis, un vierme rezistent dar usor de depistat, la caine, prin coproscopie.

Cu siguranta ca te-ai intrebat mereu, de cate ori pe an este bine sa iti deparazitezi cainele. Avand in vedere faptul ca, majoritatea produselor destinate deparazitarii interne a cainilor sunt, de fapt, o combinatie de substante, ce actioneaza sinergic impotriva parazitilor, nu prea mai este pus accentul si pe tipul de parazitism prezent. Pe scurt, daca produsul este pus pe piata cu o arie mare de actiune, adica “omoara multi paraziti”, de ce ne-am mai complica stiindu-i pe toti sau mai mult, cautandu-i?

Trichuris vulpis. www.doctor-vet.ro

Motivul este destul de simplu. In cazul unui parazitism intens sau in cazul in care deparazitarile nu au fost facute frecvent, o singura administrare, de obicei, nu este suficienta. Simplu vorbind, nu sunt eliminati toti de la prima administrare. Unde mai pui ca, uneori, in anumite conditii, este posibila si trecerea la om.

In urma analizei empirice, realizate prin coproscopie, este posibil sa fie observat ca mai bine de 7 din 10 caini parazitati, prezinta in fecale oua de Trichuris vulpis.

Ce este Trichuris vulpis?

Este un parazit intestinal, un nematod, de 2-3 chiar 5 cm, prezent mai ales in intestinul gros al cainilor, vulpilor, lupilor, sacalilor etc. Trichuris vulpis prezent in intestinul gros a cainilor, elimina oua in cantitati insemnate, ce sunt eliminate odata cu fecalele. Ajunse in mediul exterior, in interiorul oualor se produc fenomene prin care acestea devin infectante pentru alte animale. Aceste fenomene sunt reprezentate de realizarea embrionului viitoarei larve, proces ce dureaza cateva saptamani, in mediul extern, in sol sau acolo unde sunt depuse fecalele. Prin preluarea lor din mediul extern, adica prin ingestie, acestea ajung din nou in intestinul gros, unde invadeaza spatiul dintre criptele intestinale, se ancoreaza puternic aici si se maturizeaza, eliminand apoi alte si alte generatii de oua.

Cum se manifesta infectia cu Trichuris vulpis?

Trichuris vulpis, se hraneste cu sangele gazdei, cu lichide tisulare si cu celule intestinale. Ca urmare, manifestarile variaza, in functie de parazitism si de starea generala a gazdei, de la diaree, diaree cu sange, deshidratare, slabire, anemie, hipoproteinemie si, uneori, chiar moartea. Prin prezenta sangelui in fecale, poate fi confundata sau suprapusa, infectia cu Trichuris vulpis, pe un caz de Parvoviroza sau Isosporoza.

Poate fi Trichuris vulpis intalnit si la om?

Da. Este posibil dar putin probabil. Expunerea mai mare este in cazul copiilor dar este intalnita uneori si la adulti. Afectarea va fi in principal, la nivel de ficat si pulmoni, evidentiindu-se eozinofilie si hepatomegalie. Formele larvare sunt migratoare si iau aspectul de Larva Migrans Visceralae.

Cum se trateaza parazitismul cu Trichuris vulpis la caine?

Prin deparazitare interna, la sfatul si sub supravegherea medicului veterinar specialist, cu produse eficiente. Este posibil si uneori chiar necesar, in cazul unor scaune moi, frecvente sau repetate, sa se realizeze analize coproscopica. Aceasta, tocmai pentru ca exista produse de deparazitare ce acopera un spectru foarte larg, a iesit oarecum din uzanta. Totusi, in cazul lui Trichuris vulpis, fiind foarte rezistent in mediu si in intestin, si acoperind o plaja larga de simptome si chiar lipsa lor, recomandarea de coproscopie periodica, macar anuala sa fie una valida si de bun augur. Substantele active impotriva Trichuris vulpis sunt febantel, pyrantel, praziquantel, fenbendazol, milbemycin. Tratamentul este greoi, necesitand chiar si 3-4 administrari lunare, pentru eliminarea completa a parazitului din colon. Din aceasta cauza, a tratamentului greoi, cu efecte greu cunatificabile, este necesara preventia si controlul periodic prin analiza coproparazitologica.

Cum prevenim infectia cu Trichuris vulpis la caine?

Este, din capul locului trebuie spus, mai simplu de zis decat de facut. Adica, este necesara evitarea locurilor in care este presupusa sursa de infectie, locuri de depunere a fecalelor de caine sau a locurilor frecventate de animale nedeparazitate ori fara o istorie cunoscuta. Mediul extern este aproape imposibil de decontaminat eficient si deci iese din calcul, ouale fiind rezistente chiar si cativa ani. Masurile ce le poti lua sunt: consultul periodic si analiza coproscopica (1-2 pe an); deparazitarea periodica, dupa sfatul si indrumarea medicului veterinar specialist.

De Dr. Daniel Lescai

Doctor in Medicina Veterinara