Exista in viata tuturor o morisca a traditiilor ce se invarte de la an la an. Nici anul acesta nu scapa de mielul de paste si alte preparate traditionale. Chiar daca romanii nu sunt consumatori ferventi de carne de oaie, apropierea Sarbatorilor Pascale produce o oarece efervescenta culinara. Toate evenimentele culinare gravideaza, cu mici exceptii, in jurul mielului proaspat taiat. Dar oare cati dintre bucatarii amatori sau si mai mult de atat, producatorii de carne de miel, cunosc pericolele aflate in aceasta carne sau asociat taierii mieilor?
Tindem mereu sa credem ca suntem in situatia de a cunoaste destul de multe, mai ales ca, pana la urma, “n-a murit nimeni domnule” de ceva carne de miel proaspata, “”ca doar a crescut sub ochii mei” si “clientii ma cunosc”. Si totusi, cu cat stim mai multe, cu atat mai bine. Asa ca, in continuare, puteti descoperi, intr-o ordine usor de urmarit, principalele boli pe care le putem contacta, noi, oamenii sau cainele si pisica de langa noi, in urma contactului sau consumului de carne de ovine, de miel.
Pentru inceput, pot fi enumerati urmatorii agenti aducatori de boala:
1. Salmonella
2. Clostridium
3. Campylobacter
4. Staphylococcus aureus
5. Escherichia coli sau E. coli
6. Listeria
7. Giardia
8. Cryptosporidium
9. Toxoplasma gondii
10. Taenia hydatigena
11. Taenia ovis
12. Taenia multiceps
13. Echinococcus granulosus
Un numar fatidic ar zice unii. Treisprezece boli pe care noi oamenii si animalele de pe langa noi ar putea sa le cunoasca sub o forma de nedorit, prin imbolnavire. Ceea ce este necesar de spus inca din capul locului este ca, in perioada premergatoare Sarbatorilor de Paste, din pacate, asistam si la taieri mai putin organizate, in spatii ce nu au fost concepute pentru acest scop, lipsind astfel o serie de conditii prielnice obtinerii de produse salubre sau controlate eficient.
Astfel, daca este sa mentioanam Salmonella, Campylobacter, Clostridium, E. coli, Staphylococcus, acestea sunt bacterii ce pot duce la toxiinfectii alimentare la om si animal (caine si pisica). Aceste bacterii se regasesc in tubul digestiv al animalelor si omului si pot ajunge pe sau in carnea animalelor prin contactul cu suprafete contaminate, obiecte taioase contaminate (cutite), mainile procesatorului, ambalajul neigienic, mesele de pregatire a carnii si mai ales, contactul carnii cu continut din tubul digestiv. Inutil de mentionat durerile de burta si de cap, deshidratarea si zile de sarbatoare petrecute la spital sau in pat. O mentiune speciala este pentru Listeria, bacterie ce traieste exceptional de bine la temperaturi de refrigerare (frigider) si practic pastrarea in acest mod a carnii nu face decats a sporeasca in timp continutul toxic si agresiv fata de consumator, inclusiv caine si pisica.
Un alt agenti infectios des intalnit este Giardia, prezenta atat in tubul digestiv al ovinelor cat si al omului sau cainelui si pisicii. Si aceasta poate da probleme digestive, mai ales la copii si indivizi cu sistem imun deprimat.
Un parazit ce poate fi preluat din tubul digestiv al animalelor bolnave, din apa si alimente contaminate este Cryptosporidium. Acesta produce diaree apoasa, crampe abdominale severe, febra si deshidratare majora.
Chiar daca majoritatea suntem purtatori asimptomatici pentru Toxoplasma gondii, carnea de ovine este de multe ori contaminata cu acest parazit si poate produce, in cazul celor ce nu au venit in contact cu parazitul, infectii acute. Acesta este un pericol sever pentru femei gravide sau ce doresc sa conceapa, pericolul fiind reprezentat de avort sau debilitate fetala. Unde mai pui ca, acest parazit ajuns in corpul pisicii va duce la eliminarea de oochisturi in mediul de viata ce vor produce astfel o sursa continua de infectie pentru om si alte animale.
Carnea de oaie, in special ficatul si zona abdominala este o sursa pentru chisti ai Taenia hydatigena, Taenia ovis se regaseste in muschiul de miel iar Taenia multiceps isi produce chistii in creier, muschi si ochi.
Cainii si pisicile pot deveni infectati cu cestode Taenia spp. dupa consumul de carne cruda sau prin pradatorism. Diagnosticul este bazat pe observarea segmentelor de cestod in fecale sau prin examinarea oualor la microscop. Oul are aproximativ 40 microni diametru. Controlul bolii este realizat prin tratarea animalelor bolnave si prevenirea consumului de carne cruda sau evitarea pradatorismului.
Ciclul de viata al Taenia hydatigena. Adultul se dezvolta in intestinul subtire al animalului iar segmentele trec in fecale. Ouale sunt eliberate din segmente in mediul inconjurator. Ouale ajung apoi prin ingestie in oaie sau in alt rumegator. In gazda intermediara se dezvolta chisti ce contin larva in peritoneu. Cainii preiau chisturile cu larve prin ingestia carnii crude iar in interior acestea se prind cu scolexul de intestul subtire si isi incep din nou ciclul de dezvoltare. In consecinta acestea sunt boli pe care cainele le transmite fara a fi el insusi bolnav sau afectat in vreun fel. De aici si importanta deparazitarii periodice a cainilor de stana si oprirea de la a da in hrana lor produse si subproduse obtinute din taierea animalelor ce pot fi purtatoare a acestor chisti.
O atentionare extrema este pentru Echinococcus granulossus. Acesta poate fi preluat de caine si poate elimina in mediu forme parazitare ce la om determina aparitia chistului hidatic, mai ales in ficat.
Acest parazit are un ciclu de tip caine-oaie. Este un agent patogen zoonotic important. Este endemic in zonele in care cainele are acces la carcase de oaie, vaca sau porc. Dupa ingestia oualor, se pot produce chisti hidatici la om, mai ales in ficat si pulmoni.
Parazitul adult este foarte mic, 6 mm. lungime, si pot fi prezenti cateva mii in intestinul cainelui. Cainii din astfel de zone trebuie tratati frecvent impotriva acestui parazit. Leziunile produse de chist se datoreza ocuparii unui spatiu intins din organul afectat. Tratamentul este combinat, medicamentos si chirurgical, la om.
Ciclul de viata al E. granulosus. In intestinul subtire al cainelui, fiecare vierme elimina saptamanal cate un segment de oua in fecale. In mediul extern ouale sunt eliberate si sunt ingerate de Gazda Intermediara (oaie, porc, vaca, om) unde se dezvolta in chist in aproximativ 6-12 luni. In cazul decesului, carcasa este mancata de caine si impreuna cu aceasta sunt preluati si chistii hidatici. In intestin este eliberat cestodul iar cu ajutorul scolexului se ataseaza la peretele intestinului subtire. Dupa aproximativ 7 saptamani, ouale sunt eliminate prin segmente din intestinul cainelui si ciclul se reia.
In consecinta, una dintre greselile majore pe care le face omul, in necunostinta de cauza, este sa dea spre consum, la caine si la pisica, carne proapata, neprocesata termic, cu chisti, fara control sanitar veterinar, sub falsa precautie ascunsa in spatele zicalei “e caine, ce poate sa pateasca”! Chiar daca nu iubesti cainele sau pisica, in general, ai putea sa devii constient de riscul pentru sanatatea altor oameni si chiar a ta, ca urmare a vehicularii in mediu a agentilor infectiosi amintiti.
Asadar, evitati darea spre consumul cainilor si pisicilor a resturilor de la taierile de animale, carne alterata, subproduse animale, produse ce contin grasimi, condimente, afumate, sarate “ce ramane” de la masa de sarbatoare. Cumparati carne doar din locuri special destinate. Cumparati carne controlata sanitar veterinar si obtinuta din taieri conforme, legale si urmariti toate regulile de igiena de bun simt. Gatiti carnea corespunzator la temperaturi ce sa distruga eventualii contaminanti.
Deparazitati intern, dupa sfatul si sub supravegherea medicului veterinar, cainele si pisica.
de Dr. Daniel Lescai
Doctor in Medicina Veterinara
