Exista, din pacate, numeroase cazuri in care medicul veterinar se confrunta cu situatii limita, in care viata, unui caine sau a unei pisici, este in pericol. Fie ca este vorba de accidente, de caderi de la inaltime, de hemoragii, de stari de soc sau oricare alta stare acuta, tratamentul de urgenta poate fi cel ce salveaza o viata. Calea cea mai utila si des folosita in terapia de urgenta este cea intravenoasa. Prin aceasta cale sunt administrate solutii perfuzabile si alte medicamente ce trebuie sa actioneze in cel mai scurt timp posibil. Totusi, viata de zi cu zi si experienta practica obisnuita, ne arata, fara sa ne dorim, ca putem fi pusi in fata unei situatii in care nici macar nu pot fi accesate caile de administrare stiute, in cazul de fata calea intravenoasa. Fie ca pacientul a pierdut mult sange, a pierdut o mare cantitate de lichid din organism, zonele in care ar fi trebuit sa fie abordate venele sunt cu rani mari ori poate pur si simplu, venele sunt greu de identificat sau sunt prea mici, in acest caz situatia se complica exponential.
Astfel de situatii sunt predilecte in cazul unor pacienti de dimensiuni mici, cu masa corporala mica, cu un sistem vascular redus, greu indentificabil si abordabil, asa cum sunt puii de caine sau de pisica. In cazul acestora, este o provocare imensa sa administrezi medicamente pe o cale rapida, eficienta, vitala pentru salvarea vietii.
Dar exista o salvare. In lipsa posibilitatii de cateterizare venoasa, viata poate fi salvata prin administrarea pe cale intraosoasa. Infuzia intraosoasa este o metoda folosita in cazurile urgente, pentru a sustine incercarile de resuscitare. In starile de soc, infuzia intraosoasa poate fi folosita chiar si 72 de ore. Intre timp, pe masura ce organismul reuseste sa recupereze din functiile circulatorii si venele devin din nou vizibile sau abordabile, se poate plasa un cateter la nivel venos si se poate renunta la infuzia intraosoasa. La pui, aceasta poate reprezenta singura cale viabila de desocare. Pentru a putea folosi un os in vederea unei astfel de administrari, acesta trebuie sa fie integru, sanatos. In acest fel, vascularizatia din interiorul sau poate prelua rapid si eficient solutiile medicamentoase. La caine si la pisica, cel mai des, sunt folosite oasele femur sau tibie. Pentru aceasta, cu ajutorul unei canule speciale sau a unui ac, este preforata corticala osului, pana se patrunde in cavitatea medulara. La aceasta canula sau ac se conecteaza perfuzorul. Pot fi administrate astfel majoritatea solutiilor medicamentoase ce se administreaza intravenos. Ceea ce este diferit fata de alte cai de administrare, in cazul infuziei intraosoase, este rata de infuzie si presiunea cu care este introdusa solutia. Daca este nevoie, pot fi abordate mai multe oase in acelasi timp, pentru administrare intraosoasa. Aceasta cale ramane una din arsenalul de lupta al medicului veterinar si poate fi aplicata in functie de circumstante si mai ales in functie de decizia si alegerea specialistului.
Chiar daca pare extrem, urgentele la animale, ca si la om, sunt de fapt situatii extreme si necesita o abordare corespunzatoare, pentru macar o sansa in plus.
de Dr. Daniel Lescai
Doctor in Medicina Veterinara
