Şi câinii sunt afectaţi de înţepăturile ţânţarilor şi pot chiar să se îmbolnăvească din cauza transmiterii unor paraziţi periculoşi. Medicul veterinar profesionist iti va explica care este afecţiunea ce poate apărea astfel, cum se manifestă şi cum se înlătură.
Înţepătura ţânţarului poate transmite câinelui un parazit extrem de periculos pentru sănătatea animalului, numit Dirofilaria immitis, ce produce o boală numită dirofilarioză. La noi în ţară se înregistreaza o înmulţire a cazurilor de contaminare, favorizată de schimbările climatice din ani recenţi si mai ales de lipsa de cunoastere si de prevenire;
Dirofilaria immitis poate produce dirofilarioza la caine si poate fi fatală
Dirofilarioza este o afecţiune parazitară, cu potenţial fatal. Este caracterizată de prezenţa nematodului Dirofilaria immitis, sub diverse forme evolutive, atât la nivel circulator periferic (vase mici de sange) cât şi în interiorul cordului şi al arterei pulmonare. Sub acţiunea parazitului se produc leziuni ale porţiunii interne a vaselor sanguine (endoteliu) existând permanent riscul apariţiei trombozei, aceasta fiind o complicaţie comună a Dirofilariozei, iar asta trebuie sa iti spuna medicul veterinar profesionist.
Câinii care stau afară sunt mai predispuşi îmbolnăvirii
La această boală sunt receptivi câinii din toate rasele şi de toate vârstele, existând un risc mai mare pentru câinii de serviciu, de vânătoare, de curte sau care petrec mult timp în aer liber, în zone cu mulţi ţânţari. Larvele acestui parazit pătrund în tubul digestiv al ţânţarului după o simplă muşcătură a unui animal bolnav. Acolo evoluează şi apoi se transmit mai departe tot prin înţepătură, localizându-se în final în artera pulmonară si in inima cainelui. Aici, în circa 6-7 luni, de la pătrunderea în organism, se formează adulţii capabili de reproducţie, în mărime de 17-25 cm, ajungând chiar şi în cordul drept (o parte a inimii).
Surpriza, de filme science-fiction, este ca aceste viermi sunt asistati, in procesul lor de multiplicare, de o bacterie pe care o poarta cu ei, un fel de simbioza, numita endosimbioza, bacteria fiind Wolbachia; Medicii veterinari specialisti stiu si se vor folosi de acest aspect, necesar a fi cunoscut si de proprietarii responsabili si informati, pentru a limita actiunea agresiva asupra organismului cainelui, prin distrugerea acestei bacterii prin folosirea unui tratament specific, de obicei cu Doxiciclina;
Gravitatea acestei afecţiuni este dictată de numărul de paraziţi prezenţi, reactivitatea gazdei şi eforul fizic realizat de aceasta. Manifestările sunt nespecifice, greu de observat până în stadiile critice şi se poate ajunge la deces. Microfilariile (stadiu larvar rezultat în urma reproducerii stadiilor adulte) ajung la nivel pulmonar şi determină o reacţie alergică. Animalul va manifesta tuse astmatiformă, respiraţie greoaie, intoleranţă la efort, letargie, ascită, febra, etc. La examinari biochimice sanguine de rutină se pot observa diferite grade de insuficienţă renală sau/şi hepatică.
Tratamentul Dirofilariozei este foarte dificil
Pentru depistarea acestei afecţiuni trebuie să se realizeze un examen microscopic hematologic dar care este INSUFICIENT si poate doar depista prezenta, eventuala, a unor larve dar e pot apartine si altor tipuri de paraziti ce nu determina Dirofilarioza.
Pentru siguranta, există posibilitatea realizării unor teste serologice de depistare a prezenţei femelelor de Dirofilaria, acesta fiind Gold-Standardul in depistarea Dirofilariozei la caine. Rezultatul pozitiv al acestui test inseamna pratic prezenta unor viermi, femele, de Dirofilaria immitis, in interiorul inimii si ce au capacitatea de a se inmulti; In acest caz, medicul veterinar specialist constata ca infectia s-a produs, cel mai probabil, cu mai mult de 7-8 luni in urma;
În plus, se realizează examinări radiologice toracale, ecocardiografia, electrocardiograma şi examinarea biochimică sanguină pentru stabilirea gravităţii infestării. In lipsa acestor investigatii evaluarea este incompleta si lasa neidentificate o serie intreaga de pericole si dereglari organice;
Tratamentul Dirofilariozei este costisitor, de durată şi periculos pentru pacient şi se realizează în acord cu gradul de contaminare. Se restricţionează câinele de la efort, se instituie terapie antitrombotică şi se începe cu prima etapă (sub observaţie medicală), tratamentul adulticid, realizat de preferat cu melarsomine, urmând etapa a doua, tratamentul microfilaricid, realizat în mare parte în ţara noastră cu produse pe bază de ivermectină sau derivaţi, asa cum te va informa medicul veterinar specialist.
Prevenirea Dirofilariozei se face prin deparazitare externă
Pentru a preveni îmbolnivirea animalului dv. de această Dirofilarioza este indicată deparazitarea externă corectă şi administrarea de medicamente protectoare faţă de evoluţia bolii, pe bază de ivermectină sau derivaţi şi indirect prin distrugerea coloniilor de ţânţari. Datorită pericolului crescut de îmbolnăvire este recomandată efectuarea de teste de depistare de două ori pe an.
De Dr Lescai Daniel
Doctor in Medicina Veterinara
