fii prieten cu Dr.VET
  • Insuficienta renala cronica la pisici. Pe cat de grava pe atat de “ascunsa” si “tacuta” pana la un punct

    Posted on May 30, 2013 by in Boli la animale

    Insuficienta renala cronica a pisicii este, de departe, una dintre cele mai ingrijoratoare stari pentru proprietarii responsabili de pisici. Este o afectiune tacuta, ce evolueaza lent si foarte putin vizibil pana in punctul in care este deja prea tarziu. Insuficienta renala cronica la pisici este cam de trei ori mai intalnita, ca si cauza a unor sfarsituri tragice, decat in cazul cainelui.

    Ce este insuficienta renala cronica a pisicii?

    Insuficienta renala cronica este o afectiune de lunga durata, ireversibila, caracterizata de scaderea eficientei de filtrare si eliminare a toxinelor din organism prin functia rinichilor. Nu este o boala in sine ci mai degraba un efect al unor afectiuni renale sau generale si in cele mai multe cazuri apare la o varsta inaintata.

    Insuficienta renala cronica ar putea fi mai bine inteleasa daca ne-am imagina cum, de exemplu un oras de dimensiuni mari, la un moment dat constata ca sistemul de canalizare este infundat la periferie. Odata ce deseurile nu mai sunt evacuate corespunzator si sistemul de salubrizare da rateuri, in oras se acumuleaza mizeria, incepe sa miroasa urat si strazile sa fie inundate de deseuri, facand astfel un mediu toxic pentru toti cei ce traiesc in oras. Daca persista mai multa vreme, deseurile ce au blocat sistemul de canalizare se vor aglomera, compacta si se pot transforma intr-un baraj ca de beton. Este clar ca incercarea municipalitatii este de a incerca sa introduca mai multa presiune in sistem si sa forteze barajul iar masinile de salubrizare vor fi incarcate mai des si vor fi trimise in afara orasului in incercarea de a limita acumularea mizeriei in interiorul spatiului vital. Cam tot asa actioneaza si organismul pisicii si al tuturor mamiferelor in general iar detaliile le poti descoperi citind in continuare.

    Ce cauzeaza insuficienta renala cronica la pisici?

    Cauzele insuficientei renale cronice la pisici sunt diverse si de multe ori puse pe seama avansarii in varsta. Pot fi cauze infectioase, adica infectii si inflamatii ce s-au cronicizat sau au afectat de mai multe ori vezica urinara sau rinichii. Mai pot fi intalnite, destul de des, cauze tumorale iar in cazul pisicilor persane Boala Rinichiului Polichistic este una dintre cele mai intalnite cauze. In acest ultim caz, exista totusi posibilitatea detectiei din timp, mai ales prin investigarea ecografica la medicul veterinar specialist, stiut fiind faptul ca pisicile persane si metisii lor, sufera in proportie foarte mare de aceasta boala.

    Per total, pe masura ce inainteaza in varsta, rinichiul pisicilor va pierde din capacitatea lui functionala, prin inlocuirea fizica a tesutului specific, functional, nobil cu un tesut inert, cicatricial, sclerotic, fara functie de filtrare.

    Cum se manifesta insuficienta renala cronica la pisici?

    Aici este aici. Dupa cum spuneam, este o boala tacuta, invizibila, pana la un punct, astfel ca pisica se va comporta normal sau cu abateri insesizabile. Devine vizibila si extrem de “galagioasa” de abia cand este foarte tarziu, in stadiile de uremie.

    Dar nu exista chiar niciun semn pentru insuficienta renala cronica a pisicii?

    Medicul veterinar specialist iti va spune ca exista semne, semne ascunse, depistabile pin analize periodice, de sange, de urina. In insuficienta renala cronica, in stadiile inca controlabile prin terapie, medicul veterinar specialist, in analizele de sange si de urina poate constata o crestere a nivelului creatininei si ureei serice, a scaderii greutatii specifice a urinei, o modificare a raportului creatinina/proteina, acumularea de fosfor si o anemie incipienta. La ecografie se pot observa modificari specifice unei “imbatraniri” renale.

    Ce poate sa vada un proprietar responsabil in insuficienta renala cronica a pisicii?

    Initial, pentru ca asa cum suneam, sistemul incearca sa elimine deseurile din organism prin cresterea presiunii in “conductele” de evacuare, pisica ar putea chiar sa urineze mai mult ca de obicei, mai decolorat, mai apos, fapt insesizabil si de obicei nebagat in seama. Poate pisica va bea mai multa apa iar asta ar putea chiar sa bucure stapanii. Pe masura ce boala avanseaza, se poate ajunge la o urinare diminuata de aceasta data sau chiar stoparea ei, dar nu neaparat. Ureea, principala toxina din organism, rezultata din metabolismul proteinelor, se va acumula la nivele progresiv mai mari. De abia de acum, un proprietar devine alertat si solicita ajutorul medicului veterinar specialist. Acesta este stadiul uremic, in care pisica slabeste, este mai inceata in actiuni, parul este mai mat, aspectul este mai neingrijit, mananca mai putin, bea mai putin sau dimpotriva, bea foarte mult, inexplicabil, pare sa se clatine de pe picioare, miroase mai urat, poate voma sau poate avea diaree ori constipatie, depinde de la organism la organism.

    Acesta este stadiul in care analizele sunt foarte proaste, pisica se simte foarte rau, ureea este eliminata, in incercarea disperata a organismului de a se proteja, prin intestin, stomac, plamani insa provoaca astfel iritarea si inflamarea suprafetelor mucoase de la aceste nivele. Apar gastritele uremice, colitele, ulcerele bucale, deshidratarea si tulburarile nervoase, pentru ca acum ureea ajunge si la creier si ii afecteaza functionarea.

    Cum se trateaza insuficienta renala cronica la pisici?

    Depinde de stadiul surprins in urma analizelor si investigatiilor profesioniste. Dupa varsta de 7-8 ani, toate pisicile ar trebui, periodic, fara vreun semn manifestat, sa primeasca analize de sange ca analiza biochimica cu depistarea nivelului de creatinina, uree, fosfor, proteine. Suplimentar, este realizata o hemograma, pentru observarea din timp a anemiei si o analiza temeinica a urinei, a greutatii specifice a acesteia, incarcatura in proteine si raportul creatinina/proteine. In stadiile incipiente, pisica va primi suplimente de potasiu, calciu, preparate ce sa ajute la eliminarea ureei prin intestin, stimulatoare ale diurezei si o hrana specifica, cu proteine mai putine, fosfor mai putin, avand o reteta speciala. In stadiile avansate internarea, tratamentul intensiv cu fluide, combaterea vomei si a ulcerelor bucale, determinarile seriate ale ureei, creatininei, corectarea aciditatii sangelui si a altor manifestari devin obicetive principale. Cu toate acestea, din pacate, insuficienta renala cronica doar avanseaza, progresiv, fara a fi reversibila. Din aceste considerente medicul veterinar specialist recomanda atentie si mai ales determinari profesioniste periodice, pentru a surpinde stadiile incipiente, controlabile pentru o perioada de timp mai indelungata decat stadiile avansate.

    de Dr. Daniel Lescai

    Doctor in Medicina Veterinara