Pentru vietuitoarele ce traiesc in zonele geografice cu o clima temperata, cu patru anotimpuri, trecerea de la un sezon la altul este caracterizata de modificari in fiziologia dar si comportamentul acestora. Aceste modificari reprezinta mecanisme de adaptare menite sa asigure supravietuirea in conditiile mediului in care traiesc. Pentru majoritatea vietuitoarelor trecerea la anotimpul rece reprezinta cea mai mare provocare, in conditiile in care, pentru majoritatea speciilor, resursele de hrana se diminueaza, se modifica regimul de lumina si in special temperatura si umiditatea care solicita la maxim organismele vii. In decursul evolutiei animalele au dobandit mecanisme de adaptare care sunt declansate pe cale neuro-hormonala (in special axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal) sub influenta regimului de lumina, temperaturii, umiditatii si presiunii atmosferice precum si modificarilor dietei. Astfel, pentru a se adapta conditiilor mediului de viata, organismele vii pot reactiona prin migrare in zone favorabile(in special pasari), naparlirea(modificare a invelisului pilos), hibernarea, diapauza(pentru insecte) dar si alte modificari comportamentale precum stocarea hranei(in special rozatoare), se adapostesc mai mult timp in vizuine, etc.
In conditiile in care in ultimii ani au fost foarte dese variatiile climatice, nemaifiind respectat specificul sezoanelor cald/rece, animalele au fost influentate negativ prin neintrunirea elementelor necesare instituirii modificarilor fiziologice specifice, astfel ca in padurile noastre, ursul care in mod normal sufera in aceasta perioada o diminuare a metabolismului bazal, scaderea la minim a activitatii musculare, in ultimul timp este deosebit de activ si prezent in zonele locuite, pentru a cauta hrana, rezultand astfel o alterare a mecanismelor castigate in decursul evolutiei.
Alt exemplu este dat de cervidee, care sufera o modificare a ciclurilor de calduri, ducand la cresterea perioadei de fertilitate, suprasolicitand astfel organismul dar si resursele de hrana din mediu. Pentru speciile care naparlesc, s-a observat o dereglare a acestui mecanism, rezultand o prelungire, repetare, absenta a naparlirii, afectand caracterele noului invelis pilos, putand duce la aparitia unor afectiuni cutanate.
Insectele, pentru care este specifica diapauza, au gasit in ultima perioada conditiile iesirii din “letargie” reluand cicluri biologice necaracteristice acestei perioade.
Ca ultima mentiune, putem spune ca pelicanii din captivitate, care in libertate, in sezonul rece parasesc Delta Dunarii si migreaza in Delta Nilului unde depun a doua ponta a anului, uneori pot si cea de a doua ponta(dereglare a mecanismelor ouatului dar si comportamentului de reproducere).
Acestea sunt doar cateva exemple ce demostreaza ca mediul in care traim se schimba iar martorii dar si victimele acestor schimbari sunt vietuitoarele din jurul nostru ale caror cicluri biologice sunt afectate major.