Cercetarea s-a desfăşurat în perioada de iarnă, atunci când creşte probabilitatea coabitării strânse între animalele de companie şi proprietari. Obiectivul studiului este de a contribui la o imagine mai bună a prezenţei acestui parazit la animalele de companie, pentru care nu există o acţiune concertată de depistare şi tratare. Un obiectiv derivat este reprezentat de conştientizarea riscului la care se expun proprietarii şi familiile lor în momentul deţinerii de animale de companie (câine şi pisică) şi nu se realizează supraveghere, depistare şi tratament specific.
Relevanţa studiului este dată de testarea unei cohorte heterogene de pacienţi ce au proprietar şi – având în vedere sezonul friguros – au o mai mare şansă de a petrece mai mult timp în interiorul domiciliului proprietarilor, crescând astfel posibilitatea transmiterii prin proximitate a Giardia duodenalis.
Au fost testate animale de companie, câini şi pisici, cu proprietar. Nu s-a ţinut cont de exprimarea unei simptomatologii specifice. Au fost testate atât animale ce se aflau într-un program de deparazitare internă, cât şi animale a căror medicaţie profilactică era deficitară. Ca atare, testarea s-a desfăşurat nediscriminatoriu şi după obţinerea aprobării din partea proprietarilor. Testările au fost realizate în prima zi a prezentării pentru consultaţie a fiecărui animal în parte. În cazul câinilor, cei mai mulți realizau plimbări frecvente în afara domiciliului, iar unii dintre ei stăteau în majoritatea timpului în mediul extern. În cazul pisicilor, acestea erau în majoritate deţinute în interiorul căminului, dar unele îl puteau părăsi inconstant.
Testul depistează antigenele de Giardia duodenalis. Testele rapide sunt prezentate de producător ca având sensibilitate de 96% şi specificitate de 97,22%.
Concluzii:
•În timpul testărilor nu s-a ţinut cont de starea clinică a animalelor ori de prezenţa unui program de deparazitare, fiind o testare nediscriminatorie.
•Rezultatul de 73% pisici pozitive pentru Giardia duodenalis indică necesitatea instituirii unui program de depistare şi tratament a acestui parazit. În acelaşi timp, acest procent crescut indică un risc pentru oameni şi sunt necesare modalităţi de prevenire şi conştientizare.
•În cazul câinilor, procentul de animale pozitive este relativ scăzut (3%).
•Studiul reclamă necesitatea unei testări cumulate, pe viitor, şi a oamenilor ce trăiesc în proximitatea acestor animale.
•Rezultatele obţinute oferă o imagine de ansamblu asupra prezenţei la animalele de companie, câini şi pisici, a parazitului Giardia duodenalis, pentru care nu există, în mod curent, o procedură, utilizată în practica de cabinet veterinar, de depistare şi combatere în mod coerent. Acest lucru trebuie îmbunătăţit.
de Dr. Daniel Lescai
Doctor in Medicina Veterinara